Bunico, îngeraşii plâng...!

Maria era o fetiţă cu părul bălai. Avea doar şase anişori, şi, cu toate acestea, era un suflet deosebit de înţelept. Însă acum trecea printr-o situaţie deosebit de grea pentru ea. Părinţi se certaseră şi erau în divorţ, iar Maria trebuia să stea cu bunica ei şi să aştepte hotărârea judecătorului. Într-una din seri, razele blânde ale lunii au coborât uşor spre micul cătun unde locuiau Maria cu bunica ei, au pătruns prin stropul de geam şi s-au apropiat încetişor de colţul în care Maria se aşezase pe genunchi, i-au mângâiat obrăjorii şi au rămas lângă ea pentru a o însoţi în rugăciune. Maria le simţi prezenţa şi se bucură mult. Acum nu-i mai era frică de întuneric pentru că nu mai era singură. Din colţul întunecat, ridică ochii şi privi prin mica fereastră, spre stropul de cer şi începu rugăciunea:

 

„Înger, îngeraşul meu ce mi te-a dat Dumnezeu todeauna fi cu mine şi mă-nvaţă să fac bine eu sunt mic,tu fă-mă mare, eu sunt slab tu fă-mă tare în tot locul mă-nsoţeşte şi de rele mă păzeşte!”

Îmi deschid palmele către cer

Parcă mai ieri alergam după fluturaşi, parcă mai ieri număram frunzele ce se deprindeau de pe ramuri, comparându-le cu anii noştrii.

O dată cu trecerea anilor, începem să vedem iernile altfel, prin ochi de copii, ei încă nu simt iernile din sufletele părinţilor lor...

Cu paşi timizi şi privirea plină de melancolie, merg uşur prin proaspătul strat alb de steluţe, mă simt neputincios, un fulg mi se opreşte jucăuş pe mână.

Îmi deschid palmele către cer...palmele ard...

Multe din trecerea anotimpurilor nu le-am înţeles la vremea lor, numai când le-a venit timpul ne-am amintit de cer. Este frumos anotimul alb, sunt minunaţi fulgii de nea, dar când vorbeşti de frig, de gheaţă, totdeauna ţi se tulbură duhul şi  se cutremură inima.  Câtă răspundere avem toţi pentru felul de viaţă pe care îl ducem, pentru că pe urmele faptelor noastre vor călca copiii noştri. Mi se înfioară inima când privesc la iernile de altădată; şi atunci era frig, dar era atâta căldură sufletească!

Îmi deschid palmele către cer...palmele ard...